Padurile ascund o uriasa bogatie, la fel de cautate si de necesara ca si alte surse de materii prime.Tulpinile si coroanele arborilor constituie veritabili acumulatori ai energiei solare si magazii de pretioase substante organice . Incepand cu celuloza si alcoolul si sfarsind cu rasinile si catranul , padurile ne daruiesc prin lemn produs actual – si prin carbune – produs fosil al tesuturilor lor – materii prime de o deosebita importanta .
Lemnul a fost folosit din cele mai indepartante timpuri ale exiatentei umane , impartind piatra si argila , gloria de a fii prijeluit nasterea primelor unelte , a primelor mijloace de aparare ale omului . Atat de adanc se inradacinase lemnul  in existenta cotidiana a omului si in treburile “cetatii” incat putem vorbi de o civilizatie a lemnului , care a  premers metalelor si care a supravietuit pana in aproape de timpurile noastre , cand masele plastice si produsele de sinteza I-au luat locul , lasandu-I insa ca unui suveran detronat ,, destule “feude” unde sa-si exercite atotputernicia , fara concurenta altor inlocuitori .
E si fireasca domina lemnului , cand padurile – podoaba planetei noastre – cuprind , ca un imens brau verde , muntii , colinele , malurile apelor , pliul de ingemanare a stepei cu dealurile . La sfarsitul veacului trecut , naturalistul francez Henri Baillon afirma ca daca am taia toate padurile de pe glob , stratul de lemn cu care am captusi pe dinafar sfera terestra ar avea o grosime de 60 cm ; aceasta imensa bogatie a fost injumatatita in mai putin de  un veac , datorita atat implicatiilor exploziei demografice , cat si evolutiei industriale. A fost o epoca de uriasa dezvoltare economico-sociala cand lemnul , slujind omului deopotriva la amenajarea locuintei , la obtinerea unor produsi chimici , la incalzit ca si la o mie si una de alte trebuinte , in acelasi timp a fost irosit cu nesabuire , imputinarea lui declansand in ultimile doua decenii , in special , o profunda criza , la fel de alarmanta , in proportii si efecte egala cu aceea a energiei .
Patrunderea lemnului in existenta omului constituie o adevarata aventura , o istorie plina de neprevazut a cunoasterii naturii si folosirii , intai gospodaresti si apoi industriale , a acestei materii biologice , care a generat zeci de mestesuguri , importante ramuri industriale si arte cu semnificatii adanci pentru viata spirituala culturala , economica a numeroase popoare.
Dupa ultimile date communicate de F.A.O. (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura) padurile ocupa 4 285  milioane hectare , deci circa 1/3 din suprafat globului . Doar aproximativ  51% din aceasta suprafata este luata in exploatare , 49% reprezentand inca zone virgine , cum ar fi imensele rezervoare de “aur verde” siberiene , braziliene si central-africane . Din totalul suprafetei impadurite 3 069 milioane hectare revin padurilor  de foioase , iar 1 216  milioane hectare celor de conifere.
In vederea realizarii unei unitati taxonomice , organele F.A.O. au impartit padurile globului in 6 grupe principale , dupa cum urmeaza :
paduri de rasinoase din zona climatului rece ;
paduri de amestec de rasinoase si foioase din zona climatului temperat ;
paduri umede din zona climatului temperat cald ;
paduri xerofile (rezistente la uscaciune) din zona climatului temperat cald;
paduri de tip mediteraneean ;
paduri tropicale ;


Reteaua de telecomunicatii reprezinta totalitatea mijloacelor tehnice pentru transmiterea la distanta a informatiilor. Informatiile pot fi sub forma de sunete , imagini , texte sau date informatice;retelele de telecomunicatii sunt:reteaua de telefonie , de televiziune , televiziune prin cablu , Internet etc.
         Intre oameni pot exista comunicare personala si in masa. Comunicarea personala are loc intre doua persoane si se poate realiza prin telefon, fax etc.,iar cea in masa consta in transmiterea informatiei unei audiente mai largi si se realizeaza prin mass-media(ziare , reviste , radio , televiziune).

Reteaua de telefonie  asigura comunicatiile bilaterale si este formata din :
centrale telefonice;
posturi telefonice instalate la abonati;
liniile telefonice , adica liniile de legatura intre centrala si posturi telefonice  si intre centralele telefonice existente
       In prezent, tot mai mult se extinde telefonia mobila, care permite comunicarea intre persoane aflate la orice distanta ,  fara existenta posturilor fixe si a liniilor telefonice.
       Prin intermediul retelei telefonice se poate face si conectarea la Internet, numai prin utilizarea unui modem.

Telefaxul  este un aparat prin care se pot transmite atat informatii  sonore, cat si imagini (scrise si fotografice) folosind reteaua telefonica.

Continue reading ‘Reţele de telecomunicaţii’


Primele materiale plasticecompania2
    Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat in Statele Unite in 1870, pentru a inlocui fildesul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria incepe sa produca pentru prima oara un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca si o substanta naturala. Patruzeci de ani mai tarziu, in 1909, un chimist belgian, emigrat in Statele Unite, Leo Hendrik Baekeland (1863-1944) descopera bachelita, primul plastic considerat a fi un material frumos. Din punct de vedere chimic, bachelita reprezinta o revolutie. Materialele de baza folosite pana atunci pentru fabricarea plasticelor erau obtinute din materiale naturale. Bachelita insa, este fabricata in intregime din produse industriale. Ea constituie deci primul material plastic sintetic. Bachelita s-a folosit la fabricarea unui numar mare de obiecte: telefoane, bijuterii, porttigarete, aparate de radio, etc.
    Materialele plastice nu exista in natura. Ele sunt compusi creati artificial in laborator. Numele care li s-a dat aminteste de una dintre propietatile lor fundamentale, si anume plasticitatea, capacitatea de a se deforma sub actiunea unei forte exterioare si de a-si conserva apoi forma care le-a fost data. Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. O galeata, o sticla, o casca de motociclist, o plansa de windsurfing sun toate fabricate din diferite tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic care are calitatile cele mai potrivite: suplete, rigidate, rezistenta la soc, elasticitate, transparenta, greutate mica.
O molecula de baza pentru fabricarea tuturor tipurilor de plastic
In general, produsul de la care se porneste in fabricarea materialelor plastice este naftul, un produs obtinut in rafinariile de petrol. Naftul este un amestec de diferite molecule de hidrocarburi. Acest amestec este adus la temperaturi inalte in prezenta vaporilor de apa, ceea ce provoaca ruperea moleculelor de  hidrocarbura si obtinerea de molecule mai mici, molecule de etilena. Etilena este molecula pe care se bazeaza intreaga industrie a maselor plastice.

Continue reading ‘Materii prime şi materiale plastice’